O Biserica de Excelenta: Misiunea!

Dragi frati si surori doresc sa cautam impreuna in Sfanta Scriptura cum putem fi o biserica a excelentei. Sa fim o biserica in care lucrurile nu doar sa arate frumos ci in care sa facem o deosebire in jurul nostru. Cum putem face aceasta ? E necesar sa privim in primul rand la biserica primului secol. Acolo este si trebuie sa fie modelul nostru de viata si slujire. Asa cum cineva spunea sa ne imaginam ca intr-un magazin de instrumente muzicale sunt mai multe piane. Vine specialistul sa le acordeze. El va incepe cu primul pian. Apoi va trece la al doilea, la al treilea si asa mai departe. Insa el nu va acorda pe al doilea dupa primul, nici pe al treilea dupa al doilea. Daca ar face asa la urma pianele ar fi dezacordate nu acordate. El va folosi un instrument standard si va cauta sa aduca fiecare pian la acelasi standard. Si in biserica de azi pentru a fi ceea ce Domnul a intentionat sa fie biserica Sa, e important nu sa ne acordam o biserica dupa alta.  Daca privim la bisericile locale din jurul nostru vom vedea multe lucruri dintre care unele ne plac iar altele nu. Sau asa cum uneori e obiceiul se priveste la alte biserici in care cineva fost membru si compara cu cea actuala. E important sa privim la standardul, etalonul divin din Noul Testament si in special Faptele Apostolilor. Aceasta pentru ca numai asa va fi o biserica a excelentei si nu frumosului ori mediocritatii. Iar in al doilea rand va fi o biserica in care sa fie manifestarea Duhului Sfant. Si nu in ultimul rand analiza bisericii sau judecarea ei va fi dupa acest standard. In aceasta idee incepem acest serial de cum sa devenim o biserica de excelenta. O biserica ce transforma mediul din jurul ei fiindca persoanele care o compun sunt oameni ei insisi transformati de puterea harului divin. Cu ajutorul Domnului vom privi la cateva laturi in care aceasta excelenta sa fie evidenta. Fiind aproape de conferinta de misiune primul aspect este cel al evanghelizarii si misiunii.

Fara dimensiunea misiunii biserica locala este doar un club social sau religios cu un impact redus sau fara nici-un impact fata de lume. Cand citim finalul Evangheliilor si cartea Faptele Apostolilor vedem cum Domnul Isus a chemat ucenicii la actiunea marturisirii Sale si apoi cum biserica a raspuns cu actiune la aceasta chemare. Ea a fost preocupata de raspandirea Cuvantului lui Dumnezeu si a Evangheliei Domnului Isus. Aceasta a fost una din cheile ce a facut biserica eficienta, si lumea a ajuns sa fie  transformata.

Pentru aceasta sa privim la biserica din Antiohia din cartea F. Ap. 13:1-4  În Biserica din Antiohia erau nişte prooroci şi învăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cîrmuitorul Irod, şi Saul.  (2)  Pe cînd slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfînt a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.”  (3)  Atunci, după ce au postit şi s’au rugat, şi-au pus mînile peste ei, şi i-au lăsat să plece.  (4)  Barnaba şi Saul, trimeşi de Duhul Sfînt, s’au coborît la Seleucia, şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru. In pasajul de aici citim despre Biserica din Antiohia cum a trimis pe Pavel si Barnaba in lucrarea de misiune, declansand ceea ce va deveni prima calatorie misionara. Doua lucruri sunt importante de a fi mentionate : (1) Ei slujeau sub conducerea sau calauzirea Duhului Sfant. Intre ei erau ,,nişte prooroci şi învăţători…’’ (2) Ei erau in rugaciune si post cautand voia Domnului pentru ei. De multe ori, noi poate intai facem planuri, luam o decizie si apoi ne rugam si chiar postim ca Dumnezeu sa binecuvinteze decizia déjà luata. Un alt pasaj la care sa privim e din 1 Cor. 16 :5-9 : La voi am să vin după ce voi trece prin Macedonia, căci prin Macedonia voi trece.  (6)  Poate mă voi opri pe la voi, sau poate chiar voi ierna la voi, ca apoi să mă însoţiţi acolo unde voi avea să mă duc.  (7)  De data aceasta nu vreau să vă văd în treacăt, ci trag nădejde să mai rămîn cu voi cîtăva vreme, dacă va îngădui Domnul.  (8)  Voi mai rămînea totuş în Efes pînă la Cincizecime,  (9)  căci mi s’a deschis aici o uşă mare şi largă, şi sînt mulţi protivnici.

Aici Pavel este in a treia calatorie misionara (ultima) este oboist dupa multa calatorie obositoare in care a predicat Evanghelia, a deschis noi biserici, a intampinat multa opozitie, fiind nevoit chiar sa fuga pentru a scapa cu viata. El spera sa aibe o pauza in Corint unde sa se odihneasca. Totusi scrie ca mi s’a deschis aici o uşă mare şi largă, şi sînt mulţi protivnici. Ce se intampla e ca Pavel sta la Efes pentru 3 ani. Aici incepe o noua biserica si de aici mai multe biserici sunt incepute. Efesul a devenit un mare centru crestin misionar.

Pavel vede o usa deschisa pentru Evanghelie. Efesul, centru comercial si financiar era si locul unde era templul zeitei Diana, unul din cele sapte minuni ale lumii. Un loc al imoralitatii, al prostitutiei legalizate si al superstitiilor vrajitoresti. Pentru crestini nu era un loc unde sa traiesti. Dar, cand Pavel a vazut orasul cu mii de oameni a vazut oportunitatea usii deschise pentru Evanghelie. Diferenta dintre un optimist si un pesimist este ca pesimistul vede in orice oportunitate o problema pe cand optimistul vede in orice problema o oportunitate. Si pentru noi e o usa deschisa pentru Evanghelie.

Pavel vede usa deschisa pentru Evanghelie ca o obligatie sa marturiseasca Evanghelia. Si noi ca si crestini avem obligatia sa marturisim pe Isus. Dumnezeu ne deschide usi si e responsabilitatea noastra sa intram prin ele. Simti tu aceasta obligatie fata de colegii de munca, de scoala, vecini, rudenii, prieteni, cunostinte ? Ne pasa noua de acesti oameni ca sa-l martuisim pe Isus ? Simtim noi aceasta obligatie sa sustinem pe cei care marturisesc ? Sa fim in suportul celor care merg pe campul misionar? Din perspectiva Evangheliei suntem obligati sa lucram la extinderea Imparatiei Domnului.

In al treilea rand Pavel a intampinat opozitie. Opozitie din partea inchinatorilor zeitei Diana, a paganilor. In acelasi timp posibil ca cei mai rai oponenti nu sunt dusmanii ci crestinii de nume care aud Evanghelia, vad oamenii pierduti, dar nu fac nimic pentru salvare, ci chiar descurajeaza pe ceilalti. Suntem noi gata sa schimbam aceasta prin biserica in jurul nostru?

Din ce categorie vom fi? Cei care vad nevoia dar trec indiferenti? Sau din cei care se implica in rugaciune, post, marturisire si sustinere a lucrarii de evanghelizare si misiune? Vor fi oponenti. Vom vedea problema sau oportunitatea ? Vom fi parte din problema sau solutie? Ma rog ca fiecare sa raspundem chemarii Domnului pentru marturisire si misiune. Sa fim agentii schimbarii divine pentru Imparatia lui Dumnezeu. Doamne ajuta sa fim oameni ai marturisirii si misiunii.

Cu deosebita apreciere si dragoste al dumneavoastra slujitor si frate in Domnul Isus, Simi Timbuc.