Biserica Betezda va invita sa participati la Conferinta Anuala de Evanghelizare care va avea loc in perioada 12-15 mai 2011 . Invitatul special este pastorul Bill Welzien din Florida.

Dragi frati si surori, continuam prin acest articol, seria inceputa cu privire la Biserica intentionata si zidita de Isus, Capul bisericii. Domnul mi-a pus pe inima de a privi in cuvantul Sau pentru a vedea si reimprospata invatatura despre biserica Sa. Ca biserica a secolului XXI, asaltata de tot felul de forte si influente din interior si exterior e nevoie sa pastram vie conectia cu Cuvantul lui Dumnezeu. Astfel vom pastra partasia cu Tatal, Fiul, Duhul Sfant si cu biserica primara a Domnului Isus. Apostolul Ioan ne invata despre aceasta partasie in prima sa epistola: Ce era dela început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mînile noastre, cu privire la Cuvîntul vieţii,  (2)  pentrucă viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa vecinică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată;  (3)  deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.  (4)  Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină. 1Ioan 1:1-4 Apostolul ne arata ca intr-o astfel de partasie inima noastra va fi plina de bucurie ,,bucuria voastră să fie deplină.’’

Astazi sunt multi credinciosi crestini de diferite culori confesionale care nu mai au aceasta bucurie. Desigur sunt mai multe cauze pentru aceasta lipsa de bucurie. Pot sa fie ingrijorarile veacului, indiferenta spirituala, viata traita in diferite forme de ignoranta, sau lipsita de evlavie. Astfel, apostolul in epistola catre Evrei ne cheama: Şi noi, dar, fiindcă sîntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice pedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.  (2)  Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-i era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.  (3)  Uitaţi-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentruca nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. Evrei 12:1-3.

Pentru a mentine aceasta partasie si a reusi sa privim constant la Isus ca sa avem bucuria deplina si sa nu cadem in descurajare, deznadejde ori depresie va invit sa privim la o alta caracteristica a bisericii care exceleaza in trairea la nivelul chemarii lui Isus. A bisericii care exceleaza in indeplinirea mandatului si misiunii data de Isus. Aceasta caracteristica este de asemenea esentiala la nivel individual cat si al comunitatii. Ea este o trasatura ce poate fi vazuta clar in oamenii lui Dumnezeu ai Vechiului Testament, in viata Domnului Isus, in viata apostolilor si a bisericii primare. Ea este Rugaciunea.

Daca privim in viata bisericii si a poporului Israel in momentele de viata spirituala vom observa ca rugaciunea a fost instrumentul si arma prin care si-au mentinut vitalitatea spirituala. Tot prin rugaciune s-au intors si au fost ridicati din apostazie sau indepartarea de Dumnezeu. Pentru a intelege mai bine va invit sa continuam sa privim la acelasi episod la care am privit si in articolul precedent. Este dedicarea templului facuta de Solomon, descrisa in 2 Cronici 6 si 7.

1. Poporul lui Dumnezeu s-a unit in Rugaciune.

Rugaciunea individuala si in odaita este foarte importanta. Totusi pentru biserica, asa ca pentru Israel rugaciunea corporativa, in comun, publica este vitala pentru biserica. La dedicarea templului focul s-a coborat in urma rugaciunii. Biserica primara a experimentat pogorarea Duhului Sfant la Cincizecime in urma a 10 zile de unire in rugaciune. Apoi Duhul Sfant s-a manifestat cu putere vizibila de catre multimea adunata de sarbatori la Ierusalim. Chiar daca unii au ironizat manifestarea Duhului, totusi multi au fost convertiti si au experimentat o viata plina de bucurie si pasiune pentru Isus. In Fapte 2 :42, Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s’au adaus aproape trei mii de suflete.  (42)  Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pînii, şi în rugăciuni. Si aceasta afost doar inceputul, fiindca biserica a continuat sa traiasca o viata de rugaciune comunitara. Apostolul Pavel indeamna pe crestinii din Tesalonic, ,,Rugaţi-vă neîncetat.’’ 1 Tes. 5:17. Apostolul Petru de asemenea cheama pe credinciosii imprastiati prin Imperiul Roman: ,,Sfîrşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi dar, şi vegheaţi în vederea rugăciunii.’’ 1Pet. 4:7.

Si noi ca biserica a Domnului Isus avem aceasta responsabilitate de a avea o viata de rugaciune. Domnul cheama pe Ieremia astfel: ,,Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe cari nu le cunoşti.’’ Ieremia 33 :3. Prin rugaciune, nu doar noi ne adresam lui Dumnezeu ci si Dumnezeu ne vorbeste noua si ne reveleaza voia Sa.

2. Rugaciunea insotita de Smerire inaintea Domnului.

Rugaciunea reflecta starea interioara a credinciosilor. Putem vedea aceasta in cartea Pslamilor, in pilda rostita de Isus cu privire la fariseul si vamesul care au mers sa se inchine la templu (Luca 18 :1-14). Trebuie sa venim inaintea Domnului cu o inima smerita. Domnul Isus spune in pilda din Luca 18 :14, ,,…oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.” Si apostolul Iacov indeamna in acelasi spirit cu Isus, ,,Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.’’ Iacov 4 :10.

3. Rugaciune pentru a cauta fata Domnului.

Inspre Dumnezeu se indreapta rugaciuni in continuu. Cred ca majoritatea dintre ele, bazat pe experienta personala (marturisire) si observatii din lumea crestina, sunt rugaciuni pentru nevoi personale sau a celor din jur cu privire la situatii sau cause. Nu este rau sa ne rugam pentru aceste nevoi. In ambele testamente se incurajeaza sa venim inaintea Domnului cu nevoile noastre. Totusi exista o rugaciune care cred ca ar trebui sa fie prioritara in viata credinciosului. Este rugaciunea in care sa cautam fata Domnului. Adica sa cautam pe Domnul mai mult decat binefacerile Lui. Sa fim flamanzi si insetati dupa comuniunea cu El. Acest mod de rugaciune este placut Domnului. Si Domnul Isus a spus ucenicilor si multimii care-L asculta: ,,Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.’’ Matei 6:33. Fiind in comuniune cu Domnul, in voia Lui, El se angajeaza sa se ingrijeasca si de celelalte nevoi.

4. Rugaciune insotita de pocainta.

Pacatul impiedica rugaciunea atat prin faptul ca elimina dorinta de rugaciune cat si ca rugaciunea indreptata inspre El este blocata. Doar rugaciunea de marturisire cu pocainta este primita. Pocainta aduce favoarea lui Dumnezeu peste pacatos si astfel viata ii este transformata si binecuvantata.

In incheiere, va doresc dumneavoastra si noua ca biserica sa avem o viata de rugaciune constanta prin care sa ne unim inaintea Domnului, sa cautam fata Lui, traind insmerenie si pocainta. Cu deosebita pretuire si dragoste al dumneavoastra frate si slujitor in Domnul Isus, Simi Timbuc.

Dragi frati si surori doresc sa impartasesc cu dumneavoastra cateva aspect importante ale calatoriei crestine in formarea spirituala. Este asa de important ca fiecare sa ne analizam unde ne gasim in calatoria aceasta.

Gandhi a fost intrebat de un prieten apropiat, <Daca-l admiri pe Christos asa de mult de ce nu te faci crestin?> Gandhi a replicat, <Cind voi intilni un crestin care il urmeaza pe Christos, am sa iau in considerare aceasta.>

Fiecare crestin este chemat sa devina un urmas sau ucenic al lui Christos. El este Cel care a facut chemarea celor de atunci care erau in jurul lui: Mark 8:34 Apoi a chemat la El norodul împreunã cu ucenicii Sãi, si le -a zis: „Dacã voieste cineva sã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine însusi, sã-si ia crucea, si sã Mã urmeze.” Luke 9:23 Apoi a zis tuturor: „Dacã voieste cineva sã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-si ia crucea în fiecare zi, si sã Mã urmeze.>

Se pare ca ceva s-a schimbat de cind Isus a rostit aceasta chemare cu doua mii de ani in urma. Multi dintre noi am ajuns sa fim multumiti sa ne numim <Crestini> fara sa ne gindim prea mult la implicatiile urmarii Domnului Isus. Rezultatul este c a miscarea crestina este diluata si multi crestini platesc scump prin pierderea satisfactiei personale, a implinirii ca si crestin si mai ales se pierde impactul crestinismului asupra lumii.

Aceasta nu inseamna negarea lui Christos sau ca am facut lucruri oribile. De fapt multi avem un cod de comportare si ritual religios crestin. Problema este ca multi crestini de nume prezinta doar o mascarada a lui Christos. Cind necrestinii ajung in contact cu acest tablou distorsionat ei sunt confuji si dezorientati intre ceea ce este prezentat din Scriptura si Crestinismul contemporan.

Citeste continuarea aici

1) Dumnezeu ne-a poruncit sa mergem in toata lumea si sa propavaduim Evanghelia la orice fapura. (Marcu16:15)

2) In fiecare zi mor oameni fara Dumnezeu. Ce este si mai trist, multi dintre ei nici macar nu au auzit de un Mantuitor pentru ca nu a fost cine sa le propavaduiasca. Romani 10:14 : ” Fiindcă, oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit. Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela, despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor?”

3) Vom fi chemati la raport inaintea lui Dumnezeu ca sa dam socoteala de ceea ce am facut. Ce credeti? Daca El ne-a poruncit sa facem lucrul acesta, crede-ti ca nu ne va intreba daca am facut? Ganditi-va de cate ori am avut ocazia sa proclamam Evanghelia Domnului Isus si n-am facut-o. Ma rog ca Bunul Dumnezeu sa ne vorbeasca in directia aceasta si astfel sa nu mai fim lenesi si neroditori.

Dorin Pele

Va invit sa urmariti aceste scurte inregistrari video cu pastorul Bill Welzien in Mallory Square, Key West si produse de Key Evangelistic Ministries http://keys-christians.org/page2.html

Autor: Pastor Simi Timbuc

Dragi frati si surori va invit sa continuam cu meditatia noastra duminicala asupra unei alte fericiri rostite de Domnul Isus: ,,Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!“ (Matei 5:6). Domnul Isus se adreseaza audientei Sale de atunci la fel ca si noua prin cuvinte care sunt foarte uzuale: foame si sete. Termenele folosite aici descriu o nevoie fundamentala si universala. Este o nevoie care nu se satisface o singura data si nu mai o simtim. Pentru a trai ea trebuie mereu satisfacuta. Chiar de mai multe ori intr-o zi. Intr-un comentariu omiletic scrie: Foamea si setea sunt  un apetit sanatos [pentru un trup sanatos], care aduc bucurie si satisfactie cand sunt implinite; dar cand nu sunt implinite produc durere, o suferinta care tortureaza.”


Sa vedem intai Starea descrisa de Domnul Isus: In Israelul de atunci putini erau oamenii care traiau o viata prospera. Majoritatea erau oameni saraci care au experimentat foamea si setea descrisa aici. Termenul folosit pentru foame este peinao, si descrie o stare disperata de foame. Pentru sete este folosit termenul dipsao, care la fel descrie nevoie puternica/dureroasa de apa. Stareade foame si sete descrisa de Isus arata conceptual de dorinta sau nevoie umana. De exemplu, de ce azi este asa de greu pentru multi oameni sa slabeasca? Deoarece dorinta/pofta de mancare este asa de puternica incat este foarte dificil de a lupta impotriva ei (mai ales pe termen lung). Ea ajunge sa controleze pe oameni si le directioneaza viata.


Expresiile de foame si sete descriu metaforic nevoi si dorinte spirituale. Domnul Isus arata clar  acest lucru in Evanghelii. De exemplu Ioan 7:37-38, „Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge rîuri de apă vie, cum zice Scriptura.” De asemenea in Ioan 4:10, in conversatia cu femeia din Samaria la fantana lui Iacov Domnul Isus zice: ,,Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, şi Cine este Cel ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!” tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.”


In Vechiul Testament, deasemenea gasim aceste expresii exprimand nevoi spirituale: „Voi toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n’are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată!  (2)  De ce cîntăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi cîştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mînca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase” Isaia 55:1-2. In Matei Domnul Isus citeaza din cartea Deutoronomul ,,Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu” (Mat 4:4).


In textul nostru Domnul Isus spune,  cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire… Ce inseamna aceasta? Termenul neprihanire-dikaiosune-se poate traduce si: indreptatire, dreptate. Apostolul Pavel dezvolta invatatura despre neprihanire sau justificare prin credinta in Epistola catre Romani. Va invit sa cititi pentru dumneavoastra in special capitolele 3 si 4. Ideea principala este ca aceasta neprihanire se obtine print relatie personala cu Dumnezeu in persoana Domnului Isus. De asemenea aici neprihanire sta pentru binecuvantari spirituale: ,,Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:33). Dr. Hammond, in Catechismul Practic distinge intre foame si sete. Foamea este dorinta de a manca pentru sustinerea vietii cum este numita neprihanirea sfintitoare. Setea este dorinta de a bea pentru improspatare si e privita ca neprihanirea ca indreptatire in sensul iertarii noastre.


Ceea ce Isus ne spune aici este foamea si setea dupa relatia cu Dumnezeu, dupa partasia cu El in Isus Cristos. Fiecare dintre noi suntem flamanzi sau insetati dupa ceva, fie dupa lucruri materiale, nevoi emotionale sau nevoi spirituale. Este important in care categorie suntem si cum raspundem la nevoile pe care le avem. Chiar la nevoile spirituale unii raspund prin inlocuitori carnali sau prin auto-indreptatire, asa cum au facut poporul din timpul lui Ieremia:  ,,Căci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M’au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă”(Ieremia 2:13). Toate acestea nu aduc satisfactie, nu satura.


Isus arata ca fericirea este pentru cei care doresc din inima neprihanirea lui Dumnezeu. Acestia au promisiunea ca foamea si setea lor va fi satisfacuta: Căci voi răcori sufletul însetat, şi voi sătura orice suflet lihnit de foame.”(Ieremia 31:25); Pe cei flămînzi i-a săturat de bunătăţi..” (Luca 1:53). Numai umblarea zilnica impreuna cu Isus prin Duhul Sfant adduce adevarata satisfactie si satura sufletul nostrum. Un astfel de credincios nu se multumeste sa fie numai Duminica la partasie cu Biserica, nu citeste Scriptura doar din cand in cand, nu lipseste de la rugaciune. Ci el sau ea este cauta zilnic sa citeasca Scriptura, sa fie impreuna cu Biserica la inchinare si rugaciune si studiu biblic de fiecare data cand se aduna. El sau ea participa la Masa Domnului (Cina) cu regularitate. Astfel sufletul este hranit si creste spiritual in asemanarea cu Isus Cristos fiind transformat ,,în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2Cor. 3:18b).


Dragi frati si surori doresc in incheierea acestei meditatii ca fiecare din noi sa avem parte de aceasta fericire. V adores o saptamana binecuvantata in care zilnic sa fim hraniti din adevarata Paine si sa bem din adevarata Apa, Isus Cristos. Cu deosebita pretuire si dragoste al dumneavoastra frate si slujitor in Domnul Isus Cristos, Simi Timbuc.

During the Januray 2011 Bethesda Romanian Pentecostal church will be involved in  21 days of Prayer & Fasting from January 1-21, 2011.

All members and friends are welcome to join us in fasting and corporate prayer meetings. Please join us in prayer in our Church Fellowship Room at the following times:

Prayer Meeting Times

• Monday – Thursday: 7:00pm
• Friday: 8:00pm
• Sunday: Regular church service times.

Bethesda Romanian Christmas Eve

Friday, December 24, 2010

Read more »

“Churches Reminded to Pray for the Persecuted

Churches across the United States and around the world are preparing to “remember those in bonds” (Hebrews 13:3) on Nov. 14, the International Day of Prayer for the Persecuted Church (IDOP).

Begun in 1996, IDOP is a day for intercessory prayer and citizen action on behalf of persecuted Christian communities worldwide.

“As our staff meets with persecuted Christians around the world, their first request is that we pray for them,” says Todd Nettleton, Director of Media Development for The Voice of the Martyrs — USA. “IDOP is a day when the collective Body of Christ joins together to answer their request.”

Some churches devote the entire day to persecuted Christians, while others hold a special prayer time during their regular service. It is estimated that more than 100,000 churches have taken part in IDOP activities since 1996, and churches in more than 130 countries have participated…”Read the full article here

http://www.persecution.com